Noua hartă economică a României

După cum este cunoscut, România a fost afectată în ultimele două decenii de multiple mutații politice, economice și sociale. Astfel, după 1989 instituțiile statului român s-au democratizat, cel puțin din punct de vedere formal, constrângerile draconice privind libera circulație a persoanelor, a mărfurilor si a capitalurilor au fost desființate, iar sectorul predominant de stat al economiei a fost privatizat in mare măsură. Din păcate, aceaste transfoirmări intempestive nu au generat efectele pozitive pe care le scontau majoritatea românilor. Dimpotrivă, în lunga perioadă de ajustare la exigențele Uniunii Europene  (UE)  și în cei cinci ani care au trecut de la dobândirea calitații de membru al acestei organizații a devenit, în opinia mea, tot mai evident faptul că aderarea României la UE nu este o poveste de succes.

Înainte de orice, în ultimile două decenii România s-a depopulat dramatic: de la 23 206 720 de persoane în 1990, populația stabilă a României a scazut la doar 19 042 937 persoane în noiembrie anul trecut. Dacă acest proces este ireversibil, atunci România va deveni în scurt timp un imens azil de vâstnici ! ( Institutul Național de Statistică, Anuarul Statistic 2010; Comisia Centrală pentru recensământul Populasției și Locuințelor 2011, Comunicat de presă, 2 februarie 2012 )

În al doilea rând, deși în perioada 2000-2008 România a inregistrat o creștre economică semnificatuivă, traiectoria                                                                                                                                                                                                                               acestui proces s-a dovedit a fi extrem de riscantă și inevitabil nesustenabilă. De ce ? Pentru că aderarea României la UE a generat o propensiune frenetică pentru credite și pentru importuri și o demotivare dezastruoasă la nivel antreprenorial și instituțional pentru creșterea competivității și a calității produselor și a serviciilor destinate piețelor interne sau externe. În loc să se preocupe, deci, de creșterea continuă a competivității outputurilor, majoritatea companiilor cu capital autohton sau  străin din România, la fel ca și instituțiile publice, au pariat, ca să spun așa, pe stimularea shoping-ului, a divertismentului si nu a proiectelor de cercetare –  dezvoltare tehnologică și operațională. Această opțiune nefericită, bazată pe oportunism și pe ignoranță, a determinat o continuă depreciere a calității produselor și a seviciilor realizate de companiile din România, astfel că valoarea raportului dintre produsul intern brut și cantitatea de materii prime utilizate la nivel macroeconomic a scăzut de la 0,35 euro / kg materii prime în anul 2000, la doar 0,21 euro / kg materii prime în 2009, în timp ce valoarea medie a acestui indicator la nivelul UE 27 era în același an de 1,55 euro / kg materii prime ! Dintr-o economie în care se  realizau în anul 2000 produse cu valoare adăugată cât de cât acceptabilă, economia României a devenit, intr-un teribil deceniu, o economie tip lohn, o economie sub-sub-dezvoltată, o economie care deține lanterna roșie intr-un clasament al economiilor din UE alcătuit în funcție de valoarea adăugată pe kilogram materii prime. Din păcate, această contraperformanță dezastruoasă nu se datorează doar ignoranței sau oportunismului exacerbat al antreprenorilor și politicienilor din România. Eficacitatea și eficiența sub orice critică a instituțiilor din domeniul public și privat implicate în activități de cercetare-dezvoltare a acutizat dezastrul tehnic și tehnologic din economia românească. Astfel, în anul 2010 numărul de invenții brevetate de cercetătorii români din institutele de cercetare și din universități a fost de 1,86 brevete la un milion de locuitori, comparativ cu o medie la nivelul UE 27 de 108,59 brevete la un milion de locuitori !  ( Eurostat, Science and technology, Patent statistics )

În  sfârșit, este foarte bine cunoscut faptul că un rău nu vine niciodată singur ! Drept urmare, dezastrul demografic, tehnologic și ocupațional din ultimul deceniu a determinat o acută și obsesivă foame de importuri finanțate prin imprumuturi externe exccesive, astfel că la sfârșitul lunii aprilie a acestui an imprumuturile externe contractate de companiile și de autoritățile publice din România totalizau 98 987 000 000 euro. Fără comentarii, nu ? ( Banca Națională a României, Comunicat de presă 15 iunie 2012, Balanța de plăți și datoria externă – aprilie 2012 )

În acest context destul de deprimant în opinia mea, ne putem întreba: Cum arată harta economică a României în condițiile acestui triplu dezastru ? Care sunt zonele geografice cele mai afectate de recesivitatea demografică, economică și financiară din ultimul deceniu ? Mai există zone economice cât de cât competitive în România ?

Din această perspectivă, studiul de caz prezentat în continuare va constitui, sunt convins, o mare surpriză pentru cei care vor citi lucrarea mea. Pentru unii, informațiile prezentate în continuare vor constitui o surpriza  plăcută, în sensul unei mai bune cunoașteri a realităților economice, istorice și culturale ale României. Pentru alții, pentru cei care se droghează cu informații trucate sau cu prejudecăți, clasificarea  provinciilor istorice românești în funcție de competitivitatea lor economică va prilejui, sunt sigur, multe frustrări și reproșuri. De fapt, nu mă preocupă reacțiile acestor cititori. Intenția mea este de a oferi celor de bună credință o analiză adecvată și  exactă a mediului economic românesc, o analiză structurată pe provincii istorice și nu o hartă desfigurată prin fragmetarea entropică a acestor entități culturale fundamentale în scopul falsificării și pervertirii adevăratei identități culturale a locuitorilor României. Iar celor deranjați de demersul meu, le ofer următorul citat din Fiodor Mihailovici Dostoievski: ” Tocmai față de acești cititori mă simt cu inima împăcată: cu toată conștinciozitatea și pedanteria de care dau dovadă, le ofer motivul cel mai temeinic ca să lase cartea din mână de la primul capitol. ”

  Populație                          mii euro ( ianuarie 2012 )  euro / locuitor ( ianuarie 2012 )
Exporturi Importuri Sold Exporturi Importuri
Caraș-Severin      274 277       17 298         8 850      8 448   63   32
Timiș      649 777     336 707     273 540    63 167 518 421
BANAT      924 054     354 005     282 390    71 615 383 305
Arad      409 072     177 040     152 513    24 527 433 373
Bihor      549 752     184 806     178 347      6 459 336 324
Sălaj      217 895       23 648       15 900      7 748 108   73
CRIȘANA   1 176 719     385 494     346 760    38 734 328 295
Constanța      630 679     207 155     275 553   -68 398 328 437
Tulcea      201 462       37 976       16 908    21 068 189   84
DOBROGEA      832 141     245 131     292 641   -47 330 295 352
Maramureș      461 290       67 476       46 149    21 327 146 100
Satu Mare      329 079       68 415       62 461      5 954 208 190
MARAMUREȘ      790 369     135 891     108 610   27 281 172 137
Bacău      583 588       27 801       24 762      3 039   48   42
Botoșani      398 938       20 230       16 077      4 153   51   40
Galați      507 402       89 453       59 855    29 598 176 118
Iași      723 553       44 560       45 546        -986   62   63
Neamț      452 900       24 153       18 251      5 902   53   40
Suceava      614 451       19 962       24 935     -4 973   32   41
Vaslui      375 148       13 553         9 799      3 755   36   26
Vrancea      323 080       11 849         8 833       3 016   37   27
MOLDOVA   3 979 060     251 561     208 058    43 503   63   52
Argeș      591 353     359 288     252 767  106 521 607 427
Brăila      304 925       16 522       11 044       5 478   54   36
Buzău      432 054       35 413       27 453       7 960   82   63
Călărași      285 050       33 067       15 276     17 791 116   54
Dâmbovița      501 996       46 372       27 636     18 634   92   55
Giurgiu      265 494         7 679       13 640      -5 961   29   51
Ialomița      258 669         9 388         6 595       2 803   36   25
Ilfov      364 241     113 566     246 326 -132 760 312 676
Prahova      735 903     102 090     165 443   -63 353 139 225
Teleorman      360 178       10 750       10 036          714   30   28
București   1 677 985     556 592 1 195 698 -639 106 332 713
MUNTENIA   5 777 848 1 290 727 1 971 914 -681 187 223 341
Dolj      618 335       21 372      39 333   -17 961   35   64
Gorj      334 239         3 027        3 387        -360     9   10
Mehedinți      254 570         5 596        5 997        -401   22   23
Olt      415 530       95 384      49 886    45 498 230 120
Vâlcea      355 320       25 414      22 141      3 273   71   62
OLTENIA   1 977 994    150 793    120 744    30 049   76   61
Alba     327  224      75 204      32 304    42 900 230   99
Bistrița-Năsăud      277 861      45 246      33 471    11 775 163 120
Brașov      505 442    156 911    142 355    14 556 310 282
Cluj      659 370      76 033    106 253   -30 220 115 161
Covasna      206 261      26 971      20 632      6 339 100   31
Harghita      304 969      18 277      22 053     -3 776   60   72
Hunedoara      396 253      43 046      45 296     -2 250 109 114
Mureș      531 380      55 944      66 857   -10 913 105 126
Sibiu      375 992    143 676    119 313    24 363 382 317
TRANSILVANIA   3 584 752    641 308    588 534    52 774 179 164
ROMÂNIA 19 042 937 3 454 910 3 919 651 -464 741 181 206

Surse de date: 1. Comisia Centralkă pentru Recensământul populașiei și Locuințelor 2011, Comunicat de presă, 2 februarie 2012; 2. Institutul Național de Statistică, Buletin Statistic Lunar – Județean, 3/2012.

Fără îndoială, studiul de caz precedent implică multiple evaluări și concluzii. cele mai importante, în opinia mea, fiind următoarele:

–          Criza economică care a afectat România în ultimii ani nu a transformat mediul economic intr-o tabula rasa. În pofida unor riscuri interne și externe fără precedent, Argeșul, Timișul, Aradu, Sibiul, Bihorul, Brașovul, Oltul și Alba au realizat exporturi lunare  cuprinse intre 200 și 600 de euro pe locuiotor. În același timp, în aceste județe s-au inregistrat excedente comerciale semnificative, mai ales in cazul Argeșului și Timișului. În schimb, cu toate că exporturile lunare în cazul Bucureștiului, Constanței și Ilfovului au înregistrat niveluri mai mari de 300 euro pe locuitor, competivitatea acestor zone este cu totul și cu totul insuficientă datorită unor niveluri critice ale deficitelor comerciale, mai ales in cazul Bucureștiului și al Ilfovului. Din acest motiv, Bucureștiul și Ilfovul reprezintă principalele găuri negre ale economiei României;

–          Spre deosebire, există in acest moment 13  județe din Oltenia, Muntenia și Moldova care reprezintă cele mai sărace și mai subdezvoltate zone geografice ale României și ale Europei: Gorj, Mehedinți, Giurgiu, Teleorman, Suceava, Dolj, Ialomița, Vaslui, Vrancea, Bacău, Botoșani, Neamț și Brăila, zone în care exporturile lunare variază între 9 și 54 euro pe locuitor. La fel de precară este și situația din județele Harghita, Iași și Caraș-Severin, unde exportueile lunare variază între 60 și 63 euro pe locuitor. Ar mai fi de subliniat că in ultimile luni exporturile Clujului s-au redus cu aproape două treimi, astfel că în acest moment Clujul ocupă doar locul 20 intr-un clasament al județelor alcătuit în funcție de volumul exporturilor pe locuitor;

–          În  sfârșit, clasificarea provinciilor istorice și nicidecum a fictivelor regiuni de dezvoltare în funcție de același criteriu  implică următoarea ordine: 1. BANAT; 2. CRIȘANA; 3. DOBROGEA; 4. MUNTENIA; 5. TRANSILVANIA; 6. MARAMUREȘ; 7. OLTENIA; 8. MOLDOVA.

Înainte de a încheia aceast inedit studiu de caz, voi menționa incă odată că  uriașele deficite comerciale ale Bucureștiului și ale Ilfovului reprezintă adevărate găuri negre atât pentru economia Munteniei, cât și pentru cea a României în ansamblul său. Pe de altă parte, voi sublinia cu justificată mândrie că BANATUL a redevenit în mod miraculos, în pofida politicii discriminatorii a  Bucureștiului, ceea ce a fost și va fi intotdeauna: FRUNCEA !

 

3 iulie 2012                                                                                                                                    Dr. Ing. Nicolae Țăran

Post a comment or leave a trackback: Trackback URL.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: