După cum este cunoscut, România a fost afectată în ultimele două decenii de multiple mutații politice, economice și sociale. Astfel, după 1989 instituțiile statului român s-au democratizat, cel puțin din punct de vedere formal, constrângerile draconice privind libera circulație a persoanelor, a mărfurilor si a capitalurilor au fost desființate, iar sectorul predominant de stat al economiei a fost privatizat in mare măsură. Din păcate, aceaste transfoirmări intempestive nu au generat efectele pozitive pe care le scontau majoritatea românilor. Dimpotrivă, în lunga perioadă de ajustare la exigențele Uniunii Europene (UE) și în cei cinci ani care au trecut de la dobândirea calitații de membru al acestei organizații a devenit, în opinia mea, tot mai evident faptul că aderarea României la UE nu este o poveste de succes.
Înainte de orice, în ultimile două decenii România s-a depopulat dramatic: de la 23 206 720 de persoane în 1990, populația stabilă a României a scazut la doar 19 042 937 persoane în noiembrie anul trecut. Dacă acest proces este ireversibil, atunci România va deveni în scurt timp un imens azil de vâstnici ! ( Institutul Național de Statistică, Anuarul Statistic 2010; Comisia Centrală pentru recensământul Populasției și Locuințelor 2011, Comunicat de presă, 2 februarie 2012 )
În al doilea rând, deși în perioada 2000-2008 România a inregistrat o creștre economică semnificatuivă, traiectoria acestui proces s-a dovedit a fi extrem de riscantă și inevitabil nesustenabilă. De ce ? Pentru că aderarea României la UE a generat o propensiune frenetică pentru credite și pentru importuri și o demotivare dezastruoasă la nivel antreprenorial și instituțional pentru creșterea competivității și a calității produselor și a serviciilor destinate piețelor interne sau externe. În loc să se preocupe, deci, de creșterea continuă a competivității outputurilor, majoritatea companiilor cu capital autohton sau străin din România, la fel ca și instituțiile publice, au pariat, ca să spun așa, pe stimularea shoping-ului, a divertismentului si nu a proiectelor de cercetare – dezvoltare tehnologică și operațională. Această opțiune nefericită, bazată pe oportunism și pe ignoranță, a determinat o continuă depreciere a calității produselor și a seviciilor realizate de companiile din România, astfel că valoarea raportului dintre produsul intern brut și cantitatea de materii prime utilizate la nivel macroeconomic a scăzut de la 0,35 euro / kg materii prime în anul 2000, la doar 0,21 euro / kg materii prime în 2009, în timp ce valoarea medie a acestui indicator la nivelul UE 27 era în același an de 1,55 euro / kg materii prime ! Dintr-o economie în care se realizau în anul 2000 produse cu valoare adăugată cât de cât acceptabilă, economia României a devenit, intr-un teribil deceniu, o economie tip lohn, o economie sub-sub-dezvoltată, o economie care deține lanterna roșie intr-un clasament al economiilor din UE alcătuit în funcție de valoarea adăugată pe kilogram materii prime. Din păcate, această contraperformanță dezastruoasă nu se datorează doar ignoranței sau oportunismului exacerbat al antreprenorilor și politicienilor din România. Eficacitatea și eficiența sub orice critică a instituțiilor din domeniul public și privat implicate în activități de cercetare-dezvoltare a acutizat dezastrul tehnic și tehnologic din economia românească. Astfel, în anul 2010 numărul de invenții brevetate de cercetătorii români din institutele de cercetare și din universități a fost de 1,86 brevete la un milion de locuitori, comparativ cu o medie la nivelul UE 27 de 108,59 brevete la un milion de locuitori ! ( Eurostat, Science and technology, Patent statistics )
În sfârșit, este foarte bine cunoscut faptul că un rău nu vine niciodată singur ! Drept urmare, dezastrul demografic, tehnologic și ocupațional din ultimul deceniu a determinat o acută și obsesivă foame de importuri finanțate prin imprumuturi externe exccesive, astfel că la sfârșitul lunii aprilie a acestui an imprumuturile externe contractate de companiile și de autoritățile publice din România totalizau 98 987 000 000 euro. Fără comentarii, nu ? ( Banca Națională a României, Comunicat de presă 15 iunie 2012, Balanța de plăți și datoria externă – aprilie 2012 )
În acest context destul de deprimant în opinia mea, ne putem întreba: Cum arată harta economică a României în condițiile acestui triplu dezastru ? Care sunt zonele geografice cele mai afectate de recesivitatea demografică, economică și financiară din ultimul deceniu ? Mai există zone economice cât de cât competitive în România ?
Din această perspectivă, studiul de caz prezentat în continuare va constitui, sunt convins, o mare surpriză pentru cei care vor citi lucrarea mea. Pentru unii, informațiile prezentate în continuare vor constitui o surpriza plăcută, în sensul unei mai bune cunoașteri a realităților economice, istorice și culturale ale României. Pentru alții, pentru cei care se droghează cu informații trucate sau cu prejudecăți, clasificarea provinciilor istorice românești în funcție de competitivitatea lor economică va prilejui, sunt sigur, multe frustrări și reproșuri. De fapt, nu mă preocupă reacțiile acestor cititori. Intenția mea este de a oferi celor de bună credință o analiză adecvată și exactă a mediului economic românesc, o analiză structurată pe provincii istorice și nu o hartă desfigurată prin fragmetarea entropică a acestor entități culturale fundamentale în scopul falsificării și pervertirii adevăratei identități culturale a locuitorilor României. Iar celor deranjați de demersul meu, le ofer următorul citat din Fiodor Mihailovici Dostoievski: ” Tocmai față de acești cititori mă simt cu inima împăcată: cu toată conștinciozitatea și pedanteria de care dau dovadă, le ofer motivul cel mai temeinic ca să lase cartea din mână de la primul capitol. ”
| Populație | mii euro ( ianuarie 2012 ) | euro / locuitor ( ianuarie 2012 ) | ||||
| Exporturi | Importuri | Sold | Exporturi | Importuri | ||
| Caraș-Severin | 274 277 | 17 298 | 8 850 | 8 448 | 63 | 32 |
| Timiș | 649 777 | 336 707 | 273 540 | 63 167 | 518 | 421 |
| BANAT | 924 054 | 354 005 | 282 390 | 71 615 | 383 | 305 |
| Arad | 409 072 | 177 040 | 152 513 | 24 527 | 433 | 373 |
| Bihor | 549 752 | 184 806 | 178 347 | 6 459 | 336 | 324 |
| Sălaj | 217 895 | 23 648 | 15 900 | 7 748 | 108 | 73 |
| CRIȘANA | 1 176 719 | 385 494 | 346 760 | 38 734 | 328 | 295 |
| Constanța | 630 679 | 207 155 | 275 553 | -68 398 | 328 | 437 |
| Tulcea | 201 462 | 37 976 | 16 908 | 21 068 | 189 | 84 |
| DOBROGEA | 832 141 | 245 131 | 292 641 | -47 330 | 295 | 352 |
| Maramureș | 461 290 | 67 476 | 46 149 | 21 327 | 146 | 100 |
| Satu Mare | 329 079 | 68 415 | 62 461 | 5 954 | 208 | 190 |
| MARAMUREȘ | 790 369 | 135 891 | 108 610 | 27 281 | 172 | 137 |
| Bacău | 583 588 | 27 801 | 24 762 | 3 039 | 48 | 42 |
| Botoșani | 398 938 | 20 230 | 16 077 | 4 153 | 51 | 40 |
| Galați | 507 402 | 89 453 | 59 855 | 29 598 | 176 | 118 |
| Iași | 723 553 | 44 560 | 45 546 | -986 | 62 | 63 |
| Neamț | 452 900 | 24 153 | 18 251 | 5 902 | 53 | 40 |
| Suceava | 614 451 | 19 962 | 24 935 | -4 973 | 32 | 41 |
| Vaslui | 375 148 | 13 553 | 9 799 | 3 755 | 36 | 26 |
| Vrancea | 323 080 | 11 849 | 8 833 | 3 016 | 37 | 27 |
| MOLDOVA | 3 979 060 | 251 561 | 208 058 | 43 503 | 63 | 52 |
| Argeș | 591 353 | 359 288 | 252 767 | 106 521 | 607 | 427 |
| Brăila | 304 925 | 16 522 | 11 044 | 5 478 | 54 | 36 |
| Buzău | 432 054 | 35 413 | 27 453 | 7 960 | 82 | 63 |
| Călărași | 285 050 | 33 067 | 15 276 | 17 791 | 116 | 54 |
| Dâmbovița | 501 996 | 46 372 | 27 636 | 18 634 | 92 | 55 |
| Giurgiu | 265 494 | 7 679 | 13 640 | -5 961 | 29 | 51 |
| Ialomița | 258 669 | 9 388 | 6 595 | 2 803 | 36 | 25 |
| Ilfov | 364 241 | 113 566 | 246 326 | -132 760 | 312 | 676 |
| Prahova | 735 903 | 102 090 | 165 443 | -63 353 | 139 | 225 |
| Teleorman | 360 178 | 10 750 | 10 036 | 714 | 30 | 28 |
| București | 1 677 985 | 556 592 | 1 195 698 | -639 106 | 332 | 713 |
| MUNTENIA | 5 777 848 | 1 290 727 | 1 971 914 | -681 187 | 223 | 341 |
| Dolj | 618 335 | 21 372 | 39 333 | -17 961 | 35 | 64 |
| Gorj | 334 239 | 3 027 | 3 387 | -360 | 9 | 10 |
| Mehedinți | 254 570 | 5 596 | 5 997 | -401 | 22 | 23 |
| Olt | 415 530 | 95 384 | 49 886 | 45 498 | 230 | 120 |
| Vâlcea | 355 320 | 25 414 | 22 141 | 3 273 | 71 | 62 |
| OLTENIA | 1 977 994 | 150 793 | 120 744 | 30 049 | 76 | 61 |
| Alba | 327 224 | 75 204 | 32 304 | 42 900 | 230 | 99 |
| Bistrița-Năsăud | 277 861 | 45 246 | 33 471 | 11 775 | 163 | 120 |
| Brașov | 505 442 | 156 911 | 142 355 | 14 556 | 310 | 282 |
| Cluj | 659 370 | 76 033 | 106 253 | -30 220 | 115 | 161 |
| Covasna | 206 261 | 26 971 | 20 632 | 6 339 | 100 | 31 |
| Harghita | 304 969 | 18 277 | 22 053 | -3 776 | 60 | 72 |
| Hunedoara | 396 253 | 43 046 | 45 296 | -2 250 | 109 | 114 |
| Mureș | 531 380 | 55 944 | 66 857 | -10 913 | 105 | 126 |
| Sibiu | 375 992 | 143 676 | 119 313 | 24 363 | 382 | 317 |
| TRANSILVANIA | 3 584 752 | 641 308 | 588 534 | 52 774 | 179 | 164 |
| ROMÂNIA | 19 042 937 | 3 454 910 | 3 919 651 | -464 741 | 181 | 206 |
Surse de date: 1. Comisia Centralkă pentru Recensământul populașiei și Locuințelor 2011, Comunicat de presă, 2 februarie 2012; 2. Institutul Național de Statistică, Buletin Statistic Lunar – Județean, 3/2012.
Fără îndoială, studiul de caz precedent implică multiple evaluări și concluzii. cele mai importante, în opinia mea, fiind următoarele:
– Criza economică care a afectat România în ultimii ani nu a transformat mediul economic intr-o tabula rasa. În pofida unor riscuri interne și externe fără precedent, Argeșul, Timișul, Aradu, Sibiul, Bihorul, Brașovul, Oltul și Alba au realizat exporturi lunare cuprinse intre 200 și 600 de euro pe locuiotor. În același timp, în aceste județe s-au inregistrat excedente comerciale semnificative, mai ales in cazul Argeșului și Timișului. În schimb, cu toate că exporturile lunare în cazul Bucureștiului, Constanței și Ilfovului au înregistrat niveluri mai mari de 300 euro pe locuitor, competivitatea acestor zone este cu totul și cu totul insuficientă datorită unor niveluri critice ale deficitelor comerciale, mai ales in cazul Bucureștiului și al Ilfovului. Din acest motiv, Bucureștiul și Ilfovul reprezintă principalele găuri negre ale economiei României;
– Spre deosebire, există in acest moment 13 județe din Oltenia, Muntenia și Moldova care reprezintă cele mai sărace și mai subdezvoltate zone geografice ale României și ale Europei: Gorj, Mehedinți, Giurgiu, Teleorman, Suceava, Dolj, Ialomița, Vaslui, Vrancea, Bacău, Botoșani, Neamț și Brăila, zone în care exporturile lunare variază între 9 și 54 euro pe locuitor. La fel de precară este și situația din județele Harghita, Iași și Caraș-Severin, unde exportueile lunare variază între 60 și 63 euro pe locuitor. Ar mai fi de subliniat că in ultimile luni exporturile Clujului s-au redus cu aproape două treimi, astfel că în acest moment Clujul ocupă doar locul 20 intr-un clasament al județelor alcătuit în funcție de volumul exporturilor pe locuitor;
– În sfârșit, clasificarea provinciilor istorice și nicidecum a fictivelor regiuni de dezvoltare în funcție de același criteriu implică următoarea ordine: 1. BANAT; 2. CRIȘANA; 3. DOBROGEA; 4. MUNTENIA; 5. TRANSILVANIA; 6. MARAMUREȘ; 7. OLTENIA; 8. MOLDOVA.
Înainte de a încheia aceast inedit studiu de caz, voi menționa incă odată că uriașele deficite comerciale ale Bucureștiului și ale Ilfovului reprezintă adevărate găuri negre atât pentru economia Munteniei, cât și pentru cea a României în ansamblul său. Pe de altă parte, voi sublinia cu justificată mândrie că BANATUL a redevenit în mod miraculos, în pofida politicii discriminatorii a Bucureștiului, ceea ce a fost și va fi intotdeauna: FRUNCEA !
3 iulie 2012 Dr. Ing. Nicolae Țăran
Tilbuhoglinda 