Monthly Archives: iunie 2012

Greier si Furnika

Germania

Furnika este ja, ja, sehr muncitor. Greier eine putoare este. Nu facem serios nimic, cantat toata ziua desi avertizat la el toamna vine deci bani strange. Furnika plan business realizat, exporturi, profit, bani banci.Greier cantece dansuri sirtaki radem tot timpul cerem la Furnika bani. Furnika spus nu dam bani greier. Atunci greier promis Furnika orice facem dar bani necesari altfel moarte Greier.

Furnika sunat Vulpe la Paris dat bani Greier care folosit bani mancat baut cantat. Furnika suparat foc Greier care promis pus pe treaba. Vulpe putin pasa Greier intrucat vulpe probleme familie acasa.

Toamna urmator Greier implorat imprumut Furnika. Refuz, greier amenintat sinucis. Copii greier iesit manifestatie contra Furnika. Vulpe spus Furnika pentru imprumutat Greier. Furnika nervi refuz. Greier jurat mama pus serios pe lucru viitor. Furnika dat bani Greier bucurie sirtaki incins. Iarna Greier flamand sunat usa Furnika telefon Vulpe. Furnika scos pistol 6 gloantze Greier in cap. Interzis vecie sirtaki.

 

Franta

Ohlala, Furnique nu mai este une des nos amies. Fournique pas de flexibilite cu noi. Refuz tout a fait eurobonduri pe motif que doar ea munceste. E drept que le Greyer e, merde alors, lenesh, dar on ne peut pas ucide cineva pentru asta singur motif. Toti am fost leneshi candva, non? Furnique nu cunoaste decat travail, travail, travail. Ea nu stie danser, nu cunoaste joie de vivre. Vrut scapat Greyer intervenit difficilement pentru salvarea sa. Il faut vorbim Urs dat afara Furnique din padure. E arogant peste poate, huh…

 

Grecia

Țe se facem? Am distrat lume intreaga acum lume nu vrem suport financiar acordat Greierakis. Furnikapolos ziţe Greyerakis putoare dar fara noi ţe faceam Furnikapolos? Ține cantat ţi dansat tot timp fara pauza? Si ţine aplaudat Greierakis…nu Furnikopolos? Acum furios nu aveam bani. Cand strangeam bani daca noi cantam? Cata lucruri faţem deodata? Oriţe artist platit este! Noi artist este deci plata meritam! Vulpikis preten dat ascuns bani Greierakis prin banca ţi prin cunoscuţi. Numai nu stim ţe aveam cu noi Furnikopolos prost. Vrem el distracţie fara plata, asta lucru vrem el? Noi numai banii meritat dorim. Noi poate plecam afara zona evro dar intorcem la loc peste doi saptamani. Greierakis liber este nu putem forţa el pentru facem altceva decat vrea el. Sirtakiiiiiiii!!!

 

Publicitate

Mult e dulce si frumoasa

Limba romana e atat de bogata incat am exportat-o pe banda rulanta. M-am aventurat in a face un top al denumirilor internationale care, fara sa stie purtatorii, sunt… d’ale noastre, neaose, suculente si pline de inteles.

1. Pe primul loc, bineinteles, ce alt nume ar putea figura decat renumita statiune croata Pula. Am intalnit persoane care isi fac concediile in Pula (inclusiv oameni care chiar merg in Croatia pentru asta). http://en.wikipedia.org/wiki/Pula,_Croatia

2. Tot Pula se numeste si moneda oficiala a statului african Botswana. Prin asta se explica saracia lucie din savana… luand in calcul faptul ca populatia e preponderent feminina, se ajunge la cateva subdiviziuni de Pula pe cap de locuitor. Cursul de schimb il gasiti pe http://www.x-rates.com/d/BWP/table.html

3. In alte zone de pe continentul african, oamenii o duc si mai rau. Daca botswanezilor le e de ajuns o Pula pentru a-si asigura traiul (mai ales ca-s negri, si stim noi ce se vorbeste despre ei), 3,4 milioane de mozambicani locuiesc in regiunea Nampula, avand capitala in orasul cu acelasi nume. http://en.wikipedia.org/wiki/Nampula_Province

4. Printre distractiile mai putin cunoscute, dar mai apropiate de noi, se poate numara o excursie cu intreaga familie in micul si linistitul Camping De Muie, pe insula olandeza Tholen. Puteti sa le scrieti sa-i felicitati pentru denumirea inspirata, sediul lor din St. Maartensdijk e amplasat tot pe strada… Muie. Sau vizitati-i pe http://www.campingdemuie.nl

5. Futai USA Inc. este (ah, asta imi aduce aminte de o imprecatie dintr-un vers de Parazitii) cel mai mare producator de umbrele din lume, vezi Doamne. Cica aproape toate umbrelele din lume contin piese Futai. Firma taiwano-americana mai face si crose de golf… desi nu vad legatura. http://www.futaiusa.com/about_futaiusa.htm

6. LABA inseamna pentru toti italienii Libera Accademia di Belle Arti. Saracii ofera chiar 30 burse de studiu „per i Master della LABA”. LABA – La natura dell’ arte. http://www.laba.biz

7. Daca tu crezi ca esti in rahat, ce parere ai de cei 32.000 de insi din orasul israelian Rahat? In Rahat, ce-i drept, locuiesc numai arabi (ca sa vedeti unde i-au trimis filosemitii de americani), si ei se simt bine acolo, de vreme ce rahat inseamna pe limba lor ceva gen „convietuire fericita”. http://en.wikipedia.org/wiki/Rahat

8. Pentru ca din nou ne-am indepartat de plaiurile mioritice, am putea sa vizitam si Curu. Nu, nu e suficient sa te uiti in spate, Curu este o rezervatie naturala in Costa Rica. 75% din Curu lor este impadurit, si totusi costaricanii il considera unul din cele mai frumoase locuri din tara. N-as vrea sa le vad pe celelalte, in cazul asta. http://www.nicoyapeninsula.com/curu/

9. Am ajuns si in indepartata Japonie, unde pe crestele muntilor cresc falnicii Sugi. Sugi este chiar arborele national al japonezilor, asteptam cu interes aclimatizarea lui pe coastele insorite ale Croatiei de mai sus. http://en.wikipedia.org/wiki/Sugi

10. Cui nu-i plac conditiile rudimentare oferite de campingul olandez de Muie, ii recomandam cu caldura cazarea in hotelul parizian de Buci. http://www.bucihotel.com/

In concluzie, dragi cititori, fiti mandri de graiul ce-l graiti, dar fiti prudenti. N-ai de unde sa stii ce inseamna „buna ziua” in limba uzbeka.

Un tâmpit

Suflete

Toti ascundem adanc in suflet copilul care am fost si vocea pe care am iubit-o cel mai mult in acea vreme…Sa nu ne rusinam de acest lucru, e printre putinele care ne apartin intr-adevar pe asta lume…

Centrala ?!

Pe cand eram copil, tatal meu a facut rost de unul dintre primele telefoane din cartier.
Imi aduc perfect aminte de ladita aceea din lemn lacuit, montata in perete.
Receptorul stralucitor atarna intr-o parte.
Eram inca prea mic ca sa ajung la telefon dar ascultam mereu, fascinat, cum mama mea vorbea cu el.
Apoi am descoperit ca undeva, inauntrul acestui aparat, traia o persoana uluitoare.
Numele ei era „Alo Centrala” si nu era nici un lucru pe lumea asta, pe care ea sa nu-l stie.
Alo Centrala putea sa-ti spuna numarul oricui si in plus, ora exacta.
Experienta mea, cu acest duh inchis intr-o sticla, a venit intr-o zi cand, in vreme ce mama
era in vizita la o vecina iar eu ma jucam la bancul de scule din pivnita, mi-am lovit un deget cu ciocanul.
Durerea era teribila si nu era nimeni in preajma care sa-mi arate compasiune.
Am umblat in jurul casei sugandu-mi degetul inflamat pana am ajuns la scara. Telefonul!
Am tarat repede un scaun din sufragerie pana in hol, m-am urcat pe el, am scos din furca receptorul
telefonului si l-am dus la ureche. ” Alo, Centrala!”, am strigat in microfonul care era chiar deasupra
capului meu.
Un clic sau doua, apoi o voce joasa si clara mi-a ajuns la ureche: „Centrala.”.
– „Mi-am ranit degetul…” – m-am smiorcait eu in telefon iar lacrimile m-au podidit imediat,
acum ca aveam o audienta.
– „Mamica ta nu este acasa?”- urma intrebarea.
– „Nu este nimeni acasa in afara de mine…”- am bolborosit.
– „Iti curge sange?” – m-a intrebat vocea..
– „Nu ” – i-am raspuns. „M-am lovit cu ciocanul si acuma ma doare tare rau…”
– „Poti sa deschizi racitorul?” – m-a-ntrebat ea. I-am spus ca pot.
– „Atunci ia de acolo o bucatica de ghiata si tine-o lipita de degetel ” – spuse vocea.

Dupa aceea am inceput sa chem „Alo Centrala” pentru orice. I-am cerut ajutor pentru lectia de geografie
iar ea mi-a spus unde se afla Philadelphia . .. M-a ajutat si la matematica.. .
Ea mi-a spus ca veverita pe care o prinsesem in parc cu o zi inainte, mananca fructe si alune.
A venit apoi o zi in care Petey, canarul nostru, a murit.
A m chemat ” Alo Centrala” si i-am spus vestea asta trista. Ea m-a ascultat si a inceput sa-mi spuna lucruri pe care de obicei oamenii mari le spun copiilor ca sa-i linisteasca.
Am intrebat-o, „De ce se intampla ca pasarile, care canta atat de frumos si aduc atata bucurie oamenilor,
trebuie sa se sfarseaca intr-o gramajoara de pene, pe fundul unei colivii? ”
Cred ca ea mi-a inteles afectarea, pentru ca mi-a spus incet, „Wayne , tine minte intotdeauna, ca mai sant si
alte lumi in care se poate canta.”
Alta data la telefon, „Alo, Centrala!”
„Centrala.” – mi-a raspuns vocea cunoscuta. „Cum se scrie cuvantul fix? ” – am intrebat-o.

Toate astea se intamplau intr-un mic orasel din zona Pacificului de Nord-Vest.
Pe cand aveam noua ani, ne-am mutat la capatul celalalt al tarii, la Boston . Imi lipsea foarte mult prietena mea…
„Alo Centrala ” ramasese in cutia aceea din lemn de mahon din vechea noastra casa.
N-am mai incercat sa fac acelasi lucru cu telefonul modern, stralucitor, din locuinta noua.
Devenisem adolescent dar amintirea acelor conversatii din copilarie m-a urmarit pretutindeni …
Adesea, in momente de incertitudine si neputinta mi-am reamintit acea seninatate si sentiment de siguranta,
pe care le-am avut la timpul acela.
Am apreciat acum cat de rabdatoare de intelegatoare si buna la suflet trebuie sa fi fost ea,Alo,Centrala, ca sa-si piarda atata timp cu un mic baietel ca mine.
Dupa cativa ani, am facut iarasi drumul catre Vest, de data asta pentru a-mi
continua studiile colegiale. A m aterizat in escala la Seattle . A veam o jumatate de ora intre avioane.
Am petrecut vreo 15 minute la telefon cu sora mea, care locuia aici de o vreme. A poi, fara sa ma gandesc, am format numarul
operatorului din oraselul nostru de bastina si am spus:”Alo Centrala!”
Miraculos, am auzit aceias voce joasa si clara, pe care o cunosteam atat de bine. „Centrala.”
Nu planuisem asta dar m-am auzit spunand: „Poti sa-mi spui cum se scrie cuvantul fix? ” … O pauza lunga. A poi, vocea aceea catifelata mi-a raspuns, „Cred ca degetelul tau s-a vindecat pana acum.”
Am ras, „Deci tu esti, intr-adevar, ” – i-am spus. „Ma-ntreb daca ai idee cat de mult ai insemnat pentru mine la vremea aceea.”
„Iar eu ma-ntreb,” – zise ea, „daca tu realizezi cat de mult au insemnat telefoanele tale pentru mine. N-am avut niciodata copii si asteptam cu bucurie chemarile tale, zi de zi…”
I-am spus cat de mult m-am gandit la ea dealungul anilor si am intrebat-o daca pot s-o mai chem din nou atunci cand voi veni sa-mi vizitez sora. „Cu placere,” – mi-a spus ea. „Intreaba de Sally.”

M-am intors la Seattle peste trei luni. O alta voce mi-a raspuns la „Informatii” . A m intrebat de Sally.
„Sinteti un prieten?” – m-a intrebat.
„Da, un foarte vechi prieten… Wayne …”
„Imi pare rau sa-ti spun asta,” – mi-a spus ea. „Sally a lucrat doar o jumatate de norma in ulimii ani,
pentru ca era bolnava. A murit cu cinci saptamani in urma.”
Inainte de a apuca sa agat receptorul, mi-a spus, „Un minut, ai spus ca te cheama Wayne ?”
„Da.” – i-am raspuns.
„Ei bine, Sally a lasat un mesaj pentru d-ta… L-a scris pe o hartie in caz ca ai sa suni. Ti-l citesc.”
Mesajul ei era, „Spune-i ca sint si alte lumi in care se poate canta. El va sti la ce ma refer.”
I-am multumit si am atarnat receptorul. Stiam la ce se referea Sally . . .
Niciodata sa nu subestimezi impresia pe care ai facut-o asupra cuiva.
A cui viata ai atins-o astazi?

Scuzati, d-voastra vedeti tenis?

Un sport extrem de simplu in 12 momente uimitoare:

Aforisme si afurisenii

Cu vecinul nu e bine să discuţi nici de nevasta ta, nici de nevasta lui.
(Ramon Lull)

Bărbaţii care nu le înţeleg pe femei sînt de două tipuri: căsătoriţi şi necăsătoriţi.
(Jacques Languirand)

Bărbatul e singurul mascul care-şi bate femela. Asta înseamnă fie că el e cel mai brutal dintre toţi masculii, fie că femeia e cea mai afurisită femelă.
(Georges Courteline)

Femeile au toate defectele: sînt cheltuitoare, sînt bîrfitoare, sînt superficiale şi mai sînt şi frumoase pe deasupra.
(Paul Morand)

Femeilor le plac bărbaţii plinuţi… în zona portofelului.
(Kay Ingram)

Dacă vrei ca soţia să te asculte cînd vorbeşti, vorbeşte cu altă femeie. O să fie numai ochi şi urechi.
(Sacha Guitry)

Ochiul nevestei vede un fir de păr de altă culoare pe umărul soţului, dar nu vede bine uşa de la garaj.
(Carlo Nell)

Prietenia între două femei e doar un  scurt armistiţiu.
(Rivarol)

Soţul unei femei care-ţi place nu poate fi decît un idiot.
(Goerges Feydeau)

Nici o femeie nu crede că iubitul ei ar putea fi inteligent, dar îl laudă precaută, ca să stea liniştit.
(Drew Barrymore)

Spun unii că e mai bine să faci dragoste decît război, dar dacă aveţi chef de amîndouă, căsătoriţi-vă!
(Jerry Seinfeld)

Căsătoria provine din dragoste aşa cum şi oţetul provine din vin.
(Lord Byron)

Sexul este o ocupaţie ereditară. Dacă părinţii tăi nu fac sex, nici tu nu vei ajunge să faci vreodată.
(Woody Allen)

Femeia ar fi mai fermecătoare dacă am putea să-i cădem în braţe fără să-i cădem în gheare.
(A. Bierce)

După ce Jean a ucis-o pe Marie, chiar de a doua zi ea a încetat să-l mai înşele.
(Alphonse Allais)

Cînd un băiat vine şi-ţi ia fata la plimbare te simţi ca un om care dă un Stradivarius pe mîna unei gorile.
(Jim Bishop)

Căsătoria este o legătură între o persoană care nu-şi aduce aminte niciodată aniversările şi una care nu le uită niciodată.
( Ogden Nash)

Când te căsătoreşti ai nevoie de un martor. Ca la orice duel.
(Sacha Guitry).

Uneori e greu să spui dacă într-o casă conduce bărbatul, femeia, soacra sau bucătăreasa. Totuşi, câinele casei ştie întotdeauna cine e şeful.
(Marcel Pagnol).

Dragostea e ca duelul: dacă te atinge, te răneşte.
(Tristan Corbiere)

Când o femeie îţi dăruieşte şi inima, de obicei te obligă să iei şi restul.
(John Vanbrugh)

Dacă Dumnezeu ar fi vrut să fim homosexuali, i-ar fi creat pe Adam şi pe Walter.
(L. Bryant)

Singura modalitate de a scăpa de ispită este să-i cedezi.
(Oscar Wilde)

Ca să-şi apere punctul de vedere, avocatul îşi pune roba. Femeia şi-o scoate.
(Coluche)

O singură căsătorie îl poate face pe un bărbat fericit: cea a fiicei sale.
(Marcel Achard)

 

Soţia mea este nepreţuită, dar pe mine mă costă al naibii de mult.
(Sacha Guitry)

Sunt de accord cu obiceiul care spune că bărbatul trebuie să sărute mâna femeii când o întâlneşte prima dată. De undeva tot trebuie să înceapă.
(Sacha Guitry).

Statisticile sunt precum costumele de baie: îţi arată ce ştie toată lumea şi îţi ascund exact ceea ce ai fi vrut să afli.
(Georges Vedel)

Un bărbat nu este complet, dacă nu e însurat. Abia atunci e terminat.
(Robert Frost)

Dacă te laşi de fumat, de băut şi de femei, nu trăieşti mai mult…doar ţi se pare că timpul trece prea în cet .
(Clement Freud)

Căsătoria este rezolvarea problemelor pe care două persoane, singure fiind, nu le-ar fi avut.
(Sacha Guitry)

În materie de dragoste fizică, astăzi, hainele jenează mai mult decât principiile.
(Philippe Bouvard)

Soarta favorabilă e ca femeia: dacă nu profiţi de ea când îţi iese în cale, mâine n-o mai prinzi, că a avut-o altcineva.
(Napoleon)

Cine ştie să descifreze privirile femeilor, nu mai are nimic de învăţat.
(William Shakespeare).

Dacă soţiile ar fi bune, şi Dumnezeu şi-ar lua una.
(Sacha Guitry)

Bărbatul a fost creat înaintea femeii ca să apuce să spună şi el câteva cuvinte fără să-l întrerupă nimeni.
(Jules Renard)

Când un bărbat îţi fură nevasta, nu există răzbunare mai bună decât să-l laşi să o păstreze.
(Sacha Guitry)

Bărbaţii vor să fie prima dragoste pentru femei, în timp ce femeile vor să fie ultima dragoste pentru bărbaţi.
(Oscar Wilde)

Plăcerea din dragoste ţine doar un moment, durerea din dragoste ţine o veşnicie.
(Autor necunoscut)

Numai fetele cuminţi îşi ţin un jurnal. Fetele rele n-au timp.
(Tallulah Benkhead)

Soţul este ceea ce rămâne dintr-un amant, după ce i se extrag anumiţi nervi.
(Helen Rowland)

Orice femeie poate să mimeze singură că are un orgasm, dar numai cu ajutorul unui bărbat poate să mimeze că este îndrăgostită.
(Woody Allen)

Un spectacol de operă este ca o femeie inteligentă: costă mult, e greu de înţeles şi nu poţi spune nimic rău despre el fără să fii considerat mitocan.
( Cleveland Amory)

Femeia este un bărbat cu părul lung şi ideile scurte.
(Arthur Schopenhauer)

Femeia nu poate trăi fără oxigen, iar bărbatul nu poate trăi fără femei.
(Pierre Desproges).

Bărbaţii şi femeile sunt de acord într-un singur punct: nici unii nici alţii nu au încredere în femei.
(Henri Louis Mencken)

Dacă soţul şi soţia merg împreună pe stradă, cel care merge mai repede e mai supărat.
(Victor Borge)

Femeile sunt precum pisicile: cad mereu în picioare.
(John Keats)

Poate că gelozia le plictiseşte pe femei, dar lipsa ei le omoară de-a dreptul.
(Alfred Capus)

Vă plac femeile geloase sau altele? Care altele?
(Pierre Doris)

Cînd te însori cu o fată, te însori, totdeauna, şi cu familia ei.
(Jan Mens)
 
Bărbaţii care nu au vicii majore au nişte calităţi foarte plictisitoare.
(Elizabeth Taylor)

Orice bărbat, care vrea să-i facă pe plac iubitei, seamănă cu un urangutan care cîntă la vioară.
(Honore de Balzac)

Un tată e un bancher personal, de care a făcut rost mama cînd era tînără.
(Robert Frost)

Cînd o doamnă refuză, trebuie să fie discretă. Cînd nu refuză, bărbatul trebuie să fie discret.
(Jean Dolent)

E imposibil să ghiceşti cîţi bani are de gînd să cheltuie o femeie.
(Albert Willemetz)

În dragoste, unii fac, alţii vorbesc. Mai bine tac şi eu.
(Pierre Desproges)

Cînd o femeie are darul de a tăcea, are precis şi alte calităţi ieşite din comun.
(Corneille)

Scrisoarea III

*Iata vine-un jeep** pe strada, cu un girofar pe el,
**Baiazid statea in dreapta si rosti catre sofer:
„Sper ca Mircea sa ajunga, sa nu-ntarzie din nou.
Ia vezi daca-a tras masina, langa gura de metrou..”.
„-N-a venit Maria Ta, zise el privind in jur….”
„-Si mi-a zis ca fix la 12 ne vedem langa Carrefour”.

Asteptand vreo 5 minute , isi pierdu orice rabdare,
Si trimite bodiguarzii sa se uite prin parcare
La un semn (curba la dreapta), se opreste un X5.
Si din el coboara Mircea, in bermude si opinci.
Printre turci porni agale, si privindu-i cu nesat,
Le-arata un „Sony Vaio”, care-l tine la subrat.
Agitat, la el in jeep, si-mbracat tot in civil,
Baiazid nu mai rezista si il suna pe mobil:

„-Tu esti Mircea?”
..”-Da-mparate, am uitat sa iti dau bip,
Dar am stat mult la Rovine, era coada la Agip.
Nici n-am nimerit din prima, ca nu vin aici prea des,
Si-am luat-o … pe centura, indrumat de GPS!
Acum am parcat masina. Unde esti?, ca vin la tine…”

„-Sunt la mine in masina si te vad, te-ndrepti spre mine”.
Si de-ndata ajunse Mircea si urca la turc in jeep.
Si-ncepu sa ii explice ca nu vrea, cu nici un chip
Sa isi stranga intreaga oaste la Rovine in campii,
Si sa lupte pan’ la moarte cu ai turcului spahii.

„-Baiazide, sti ca-i criza, si-acum viata-i foarte grea,
Ma gandeam ca sa ne batem,… dar la „Heroes” in retea.
Sau in loc sa cuceresti, cu armate-al meu popor,
Nu ai vrea , daca ai wireless , sa jucam „conQUIZtador”?

„-Cum cand turcii-mi sunt in vama , si-am venit din Istambul,
Tu nu vrei ca sa ne batem, ca nu ti se pare „cool”?
Eu nu-s disperat ca tine sa stau nopti intregi pe net,
Eu traiesc in realitate, si nu e nici un secret
Ca am fost in multe lupte : Varna , Tilsit sau Oituz…”

„-Pai eu sunt online tot timpul, nu puteai sa dai un „buzz”??”
„-Mircea!!! Vin c-o intreaga oaste, iar tu faci misto de noi..,
Maine sunt aici cu turcii si-ti declar de-acum razboi”.

„-Cum vrei tu, marite pasa, eu speram sa ma-ntelegi,
Caci de-ajungem la cutite, voi nu mai plecati intregi.
N-as vrea sa pun pe „YouTube”, cu-ai tai morti, videoclipuri,
Nici ca Dunarea sa-nnece spumegand a tale jeep-uri.
Dar, de asta ti-e dorinta, maine ne vedem la lupta,
Si-ti promit ca pleci d-aici cel putin c-o mana rupta”.
Si zicand acestea Mircea, il lasa pe Baiazid.
Si trantindu-i portiera el pleca la pas grabit.
Cand ajunse la masina, gasi-n geam , pe-un bilet scris:
„Scuze.V-am blocat o roata, c-ati parcat pe interzis”…

Si da Mircea multe mailuri, sms-uri, mii de „bip”-uri,
Ca sa-si stranga toti ostenii si sa ii indese-n „Jeep”-uri.
Demarand in mare tromba, se-ndreptara spre Rovine,
Dar aici gasira turcii, toti cu pantalonii-n vine!
Toti vaitandu-se de moarte, ghemuiti prin iarba scurta
Rezemati de cate-un ciot, si tinandu-se de burta.

„-Baiazid , hai sa ne batem…!! , Unde esti, de ce nu vii?”

„-Mi-am scos in oras ostenii, si i-am dus la KFC.
Si-am mancat cu poft-aseara, tot ce ni s-a pus pe masa…”
Raspunse-ncordat sultanul dintro tufa mai retrasa.
„-N-am stiut ca la „fast-foud”-uri nu e bine sa mananci,
Mai ales in Romania , fiindca risti sa pleci pe „branci”…
Nu mai vreau ca sa ne batem, iarta-ma a fost o farsa.
Da-ne niste „triferment” si-o sa facem cale-ntoarsa”…

Si asa a scapat Mircea de o lupta la Rovine.
Deci se vede pan-la urma ca „fast-food”-ul face bine.
Asta-i tot…Dar fiti voi siguri ca Istoria o sa zica:
„Turcii l-au vazut pe Mircea si-au facut pe ei de frica”…*