Delta Dunarii – Un colt de rai

 
 

 
 


 
 

Plaja Gura Portitei – Tulcea

 
 


 
 


 
 


 
 


 
 


 
 

Specialiştii atrag atenţia că, în fiecare an, o fâşie de doi metri din zona costieră dispare sub ape. Institutul Naţional de Cercetare a Deltei Dunării lucrează la o hartă specială care va reflecta cât teritoriu a pierdut ţara noastră în ultimii ani.

Zonele din Deltă situate în apropiere sau la malul Mării Negre au fost afectate serios de eroziune. „România pierde anual aproximativ 30 de hectare din suprafaţa terestră”, atrage atenţia directorul Sectorului de Gospodărire a Apelor Tulcea, Constantin Lefter.

 
 

În fiecare an, apele înghit aproape doi metri din zona costieră, iar transformarea a mii de hectare în terenuri agricole a accelerat fenomenul. „Aluviunile sunt reţinute în amenajări, la Porţile-de- Fier, iar Dunărea nu mai are aceeaşi capacitate de transport. Practic, ar fi imposibilă formarea unei noi delte. Lucrările hidrotehnice împiedică aluviunile să se depună pe ţărmuri”, a explicat Lefter. Localnicii îşi amintesc cu nostalgie vremea când apele încă nu invadaseră plajele.

„Când eram mic îmi amintesc că insula Sacalin, din apropiere de braţul Sfântul Gheorghe, era imensă. Acolo vedeai o mulţime de pelicani, toate păsările deltei. Acum s-a erodat serios, nu va mai dura mult până va ajunge sub ape”, e de părere Florin Papadatu, localnic din Sulina.

Cu toate acestea, lucrările de îndiguiri şi amenajări continuă în Delta Dunării. Deşi încă de acum doi ani autorităţile anunţau ample măsuri de reconstrucţie ecologică a terenurilor agricole din Delta Dunării, nu s-a ajuns încă la fapte. La această situaţie s-a ajuns după ce, prin îndiguiri, peste 70.000 de hectare din Deltă au fost transformate de comunişti în terenuri agricole, pentru recolte mai mari. Aceste îndiguiri au afectat ecosistemul deltei, terenurile fiind folosite inclusiv pentru creşterea oilor de către ciobanii veniţi tocmai din zona Ardealului.

Institutul Naţional de Cercetare a Deltei Dunării lucrează în prezent la o hartă specială care va reflecta cât teritoriu a pierdut până acum ţara noastră sub ape. „Marile probleme cu eroziunea ţărmului se întâlnesc pe linia Sulina-Sfântu Gheorghe şi în golful creat de lacul Razelm”, a declarat directorul Institutului Naţional de Cercetare a Deltei Dunării, Romulus Ştiucă.

Plajele devin înguste

Pe litoral, ieşirea României la mare este de 244 de kilometri, ceea ce reprezintă cam 6% din perimetrul Mării Negre. Ieşirea Deltei Dunării la mare este de 166 de kilometri, zona Sulina-Cap Midia. Tot digul de pe cordonul litoral este grav afectat de aceste eroziuni.
„Digul de pe cordonul litoralului a fost construit încă dinainte de 1990 pentru a contracara eroziunea. Plajele de la sud de Capul Midia au fost afectate şi au devenit foarte înguste. Dacă nu se va face ceva vor fi şi mai mici, iar apele vor înainta”, a adăugat Ştiucă.

Guvernatorul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, Grigore Baboianu, a explicat şi el fenomenele de eroziune: „Lacul Sinoe se va reconecta cu marea, tot la fel complexul Razelm, vor reapărea marile spărturi în digurile care îl separau de mare, diguri naturale formate din depunerile de-al lungul timpului. Şi la Sulina apa mării intră în Dunăre.”

Câştigăm teren spre Ucraina

Singurul loc în care aluviunile continuă să nască noi teritorii este zona canalului Chilia. Aici apar noi insule, iar malurile braţului se extind spre vecinii de dincolo de graniţa Uniunii Europene. „Este zona în care încă mai vin aluviuni, acolo braţul avansează spre Ucraina. Delta lor este în extindere, probabil nu au atâtea lucrări hidrografice”, a precizat Romulus Ştiucă.

Deja aceste noi teritorii ieşite de sub ape au creat o stare conflictuală între România şi Ucraina, scandalul fiind iscat de o mică insulă de pe braţul Chilia. Insuliţa a răsărit spre mijlocul canalului modificând şenalul navigabil.

FALEZE CONSOLIDATE

Plajele sunt înghiţite de apele care au distrus inclusiv falezele. În prezent, falezele din Eforie, Tuzla, Costineşti şi Constanţa au nevoie de lucrări de consolidare. Dacă la Costineşti şi Tuzla lucrările au demarat în 2009, faleza din Constanţa va fi reabilitată în paralel cu plaja de anul viitor.

Eroziunea nu poate fi oprită!

Autorităţile ridică din umeri când vine vorba de soluţii. Guvernatorul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, Grigore Baboianu, susţine că s-au făcut unele studii referitoare la eroziune. Fenomenul s-a accelerat din cauza lipsei de sedimente şi a forţei curenţilor. „Este clar că pierdem teritoriu.

Practic, ar trebui refăcut cadrul natural al Dunării aşa cum era el înainte să intervină omul, dar asta ar însemna să dispară 40 de baraje, care opresc aluviunile. E imposibil!”, este de părere Grigore Baboianu.


Turiştii aleg plaja din Corbu pentru că pot campa „la liber” 

Ultimele plaje sălbatice

Turismul îşi face pârtie până şi în colţurile virgine de natură. La marginea plajei Corbu s-au ridicat mai multe pensiuni. La Tuzla, s-a trecut cu buldozerul peste vilele construite fără acte, satul pescăresc fiind în pericol. La Sulina au apărut case de vacanţă din lemn.

Pe plaja Tuzla ajungi după ce urmezi o şosea proaspăt asfaltată care porneşte din drumul naţional Constanţa – Mangalia. Grămezi de lemne şi resturi de placaj arată că pe aici a trecut buldozerul. Scoici mari cât pumnul se amestecă cu resturi menajere şi alge. Anul trecut, primăria a demolat o parte din construcţiile de pe plajă. Aici erau peste o sută de case de vacanţă. Mai mult improvizaţii, ridicate pe piloni. O căbănuţă se vindea atunci cu 1.000 dolari.

Case de vacanţă pe teren mişcător

Una dintre casele de vacanţă rămase pe plajă aparţine soţilor Tudor şi Aneta Pantilimon. Au ridicat-o de un deceniu şi spun că vor rămâne ţintuiţi locului până când or să fie evacuaţi.

„Nu avem acte pe teren. De fapt, nimeni nu are. Aici, casele nu au lumină şi apă. Singuri ne-am tras apă curentă, pentru că am găsit mai sus, pe deal, un izvor cu apă potabilă. Noi ne-am zbătut aici pentru drepturile pescarilor, care erau pe punctul de a fi şi ei evacuaţi.

Dar nu am părăsi acest loc”, povesteşte Tudor Pantilimon. Emil Olteanu, un alt îndrăgostit de plaja Tuzla, s-a retras şi el în această oază de linişte. E preşedintele Asociaţiei Albastros Tuzla, cu peste 40 de membri.

„Am făcut asociaţia pentru a salva acest colţ de rai. Eu singur mi-am demolat construcţia pe care am avut-o aici pentru a nu mi-o dărâma primăria. Nu avem acte, e adevărat. Dar barăcile pescarilor sunt aici din 1975”, povesteşte el.

Aerosolii-minune

Ion Manea este pescar de 17 ani şi de tot de atât timp nu a mai plecat de la Tuzla.

„Mi-a spus doctorul că o să mor de inimă. M-am retras aici şi am mai revenit în oraş după un an. Atunci, doctorul s-a crucit. A spus că m-am vindecat ca prin minune”, spune pescarul.

Mai sus, sunt cabanele unor familii din Ploieşti care vin vară de vară, pentru că au copii bolnavi. Emil Olteanu explică fenomenul: „Este un câmp de ioni negativi adus de mare. Aici, pe plaja asta, faci adevărate cure de sănătate.” Primarul din Tuzla spune că va transforma localitatea în staţiune turistică. El promite că pescarii vor fi doar mutaţi într-o altă zonă, după Far. „În curând, vom inaugura în jurul bărţii din Tulza, pe partea dreaptă a şoselei, un sat pescăresc autentic”, a explicat primarul Constantin Micu.

Corbu, pândit de investitori

Plaja din Corbu este singurul loc unde răscoleşti nisipul cu rămăşiţe de crabi, unde vezi cormorani şi lebede. Turiştii vin cu cortul sau cu rulota să se bucure de un peisaj ce seamănă cu ce-a fost cândva Vama Veche. Cei 20 de kilometri de plajă virgină de la Corbu au fost pândiţi de investitorii care vor să ridice aici cât mai multe puncte turistice. Pe plajă au apărut case de vacanţă, cu toate utilităţile. Închirierea unei camere duble costă aici 100 de lei.

La Sulina, minstrul Turismului, Elena Udrea, ţine neapărat să facă staţiune turistică. Ministerul a alocat 8,7 milioane de lei pentru a se amenaja aici cabine de duş, un punct sanitar, un punct salvamar, alei pietonale şi carosabile, spaţii pentru închiriat şi echipamente de plajă. Autorităţile promit că vor fi folosite doar materiale de construcţie specifice Deltei Dunării. Georgiana Voineagu, Roxana Glăvan


http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://img212.imageshack.us/img212/1044/apusdelta.jpg&imgrefurl=http://www.descopera.ro/travelling/4342072-alternativele-litoralului-romanesc-plajele-inca-virgine&usg=__5TQxJe5zLWDx4a5sk0Vuny–fL4=&h=375&w=500&sz=36&hl=ro&start=9&um=1&itbs=1&tbnid=d4OmhIKZpw_1kM:&tbnh=98&tbnw=130&prev=/images%3Fq%3Dplaja%2Bdelta%2Bdunarii%26um%3D1%26hl%3Dro%26sa%3DN%26rls%3Dcom.microsoft:ro:IE- SearchBox%26tbs%3Disch:1

 
 

 

 

Post a comment or leave a trackback: Trackback URL.

Comentarii

  • certainly like your website but you need to check the spelling on quite a few of your posts. Many of them are rife with spelling problems and I find it very troublesome to inform the truth however I’ll surely come again again.

  • website  On august 1, 2013 at 10:42

    Citesc netul mai mult de 2 zile pe saptamana, si cu toate acestea inca nu am
    dat peste articole la fel de citibile ca ale dvs.
    E destul de interesant pentru mine. Dupa parerea mea, daca toti website owners si blogerii ar face produse la fel de
    misterioase ca ale dumneavoastra, webul ar fi cu mult mai
    folositor decat a fost pana acum.
    Mi-a fost imposibil sa nu scriu. Foarte bine
    postat!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

<span>%d</span> blogeri au apreciat: